Martisor la noi si la altii

Martisorul este o traditie veche, de pe vremea triburilor tracice , de aceea este intalnita si la bulgari, albanezi, macedoneni...cu alte cuvinte "nu suntem singuri" :)

Locuind foarte aproape de granita nu era o noutate pentru mine ca si ei au Martenitsa lor, doar ca acum adult am incercat sa aflu mai multe detalii, sa aprofundez asemanarile si deosebirile. Personal, pe mine nu ma pasioneaza sa aflu daca a fost mai intai al nostru sau al lor, mie imi place doar faptul ca exista. Este uimitor ca si-a pastrat inca numele original: martisor  (la noi), martu (aromana), martenitsa (bulgara), martinca (macedoneana), martis / martia (greaca), la fel si forma / esenta: un obiect confectionat  din doua fire alb si rosu.

Legenda Martisorului

Soarele a coborat pe pamant la o hora sub forma unui baiat / fete prefrumoase. Un zmeu/dragon a furat-o si a inchis-o in palatul/temnita sa. Atunci pasarile au incetat sa cante, copiii sa se mai joace si lumea intreaga s-a mahnit. Un tanar curajos a plecat sa elibereze fata (are mai mult sens sa fie fata, parerea mea ;) ).  Tanarul a  calatorit 3 anotimpuri pana la palat , unde a invins creatura si a eliberat fata care s-a transformat iar in soare si a luminat  iar pamantul. La sosirea primaverii tanarul zacea slabit dupa lupta dusa cu zmeul, sangele i s-a scurs pe zapada, iar in locurile in care zapada s-a topit au rasarit primii ghiocei - vestitori ai primaverii.

Un pic de istorie

De fapt, Anul nou inca de la romani se sarbatorea in luna lui Marte. Si atunci capata sens denuminirile ultimelor luni din an : septembrie = a saptea, octombrie = a opta, decembrie = a zecea. Era vorba de inceperea unui nou sezon agricol, de renastere a naturii, etc, etc. Iar anul nou asa cum il stim acum a inceput sa fie sarbatorit asa din secolul XVIII.

Marte era pe de o parte zeul razboiului, dar era si al fertilitatii si al vegetatiei (si de aici o alta explicatie a culorilor alb/rosu = pace / razboi).

Traditii la noi in tara - cu caracter de povesti ale bunicilor

Initial era un fir alb/rosu sau alb/negru din canepa sau lana (materiale si culori naturale si disponibile).Acesta era oferit de parinti copiilor in ajunul zilei de 1 martie astfel incat rasaritul sa ii prinda cu firul deja prins la mana sau la gat. De fir se lega si o moneda. Scopul monedei era sa le aduca noroc de-a lungul anului, sa fie sanatosi si curati precum argintul monedei si sa nu-i apuce frigurile peste vara.

Fetele adolescente primeau si ele un astfel de talisman si il purtau primele 12 zile, apoi il prindeau de par pana cand vedea primii cocori/berze. Atunci ata era atarnata de un copac infloritor iar de moneda se cumpara cas si vin rosu. Cas ca sa aiba tenul alb ca el si vin rosu ca sa aiba obrajii rumeni.

Vorbe care se rosteau la legarea martisorului: "cine poarta martisoare / nu va fi parlit de soare" si daca se arunca in directia pasarilor calatoare" ia-mi negretele si da-mi albetele".

In Transilvania martisoarele sunt atarnate de usi, ferestre, coarnele animalelor domestice si se considera ca pot tine departe duhurile rele.

 Impletirea celor 2 culori s-a raspandit apoi si la alte traditii pagane : bradul de nunta sau inmormantare, steagul calusarilor, bradul de la sambra oilor, costume populare, etc.

In judetul Bihor se credea ca daca oamenii se spala cu apa de ploaie cazuta pe 1 martie vor deveni mai frumosi si mai sanatosi.

In Banat fetele se spala cu zapada ca sa fie iubite sau cu apa de pe frunzele fragilor ca sa se marite anul acela.

In Dobrogea, martisoarele se poarta pana la sosirea cocorilor si apoi se arunca in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata (eu nu am vazut sa se faca asa ceva pe la noi :) ).

In zona Moldovei este singura zona in care obiceiul este invers: fetele ofera baietilor martisoare.

Tudor Arghezi in volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”: “…La inceput, atunci cand va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vantul de primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa care au venit carturarii, facand “farmece” si facand si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun incat toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat.

…Vantul usurel de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor si, ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la zintii de mart. Daca mai spunem ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vant, dar si de deochi.”

George Cosbuc intr-un studiu dedicat martisorului afirma: ” scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet… Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.”

Zilele babei Dochia - legende

1 - baba Dochia toarce lana langa oile sale si isi scutura cele cele 9 cojoace cate unul pe zi

2 - baba Dochia isi trimite nora sa culeaga iarna fragi , un barbat numit Martisor o ajuta si ii da acesteia jaratec care adus acasa se transforma in fragi. Astfel baba Dochia crede ca a venit primavara si decide sa plece cu oile pe munte. Isi pune cele 9 cojoace si pe drum incepe sa ploua ceea ce face sa devina foarte grele cojoacele astfel ca e nevoita sa dea unul cate unul jos. Cand il da jos si pe ultimul vine un ger puternic si Dochia ingheata alaturi de oile sale.

3 - baba Dochia este o femeie batrana, rea si cicalitoare care vrea sa scape de nora ei punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat. Intr-o zi o trimite la rau sa spele lana cea alba pana s-o innegri. Nereusind sa indeplineasca porunca soacrei, fata incepe sa planga si se trezeste cu un barbat care, auzindu-i povestea, ii innegreste lana. Soacra vazand ca nora vine cu lana neagra o trimite inapoi sa faca lana la loc alba. Pe cand se chinuia fata sa albeasca lana apare iar barbatul care in loc sa ii faca lana alba o trimit sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii, baba uita de lana si isi lua oile si pe fiul sau, Dragobete, sa plece la munte fiind convinsa ca a venit primavara. Se imbraca cu 9 cojoace (zilele Dochiei) de care se leapada treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 9 zile, in urma unui inghet Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei. 

4 - o femeie batrana, care se numea Dochia, avea o fiica vitrega pe care o chinuia cu munci grele. Intr-o zi de iarna, Dochia i-a dat fetei o haina neagra si i-a cerut sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. S-a chinuit degeaba fata si a cuprins-o disperarea, caci, cu cat spala mai tare, haina se innegrea. Atunci a aparut un bărbat care se numea Martiaor si i-a daruit fetei o floare fermecata, rosie si alba, care a făcut o minune si haina cea neagra s-a facut alba ca neaua. Se spune ca, de ciuda, baba a plecat în lume, iar pe drum si-a aruncat furioasa cojoacele...

 

5 - baba Dochia este  o pastorita cu vreo 20 de oi transformata in stana de piatra pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul Gebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci.

6 - baba Dochia  a pus ramasag cu omatul si cu frigul ca ea este mai voinica decat ei. Frigul s-a întaratat, baba si-a pus cele noua cojoace si frigul n-a avut ce-i face. Cand a inceput sa ninga baba si-a intors un cojoc pe dos si tot ea a fost cea mai tare. Tot schimbandu-se vremea, baba a început sa-si lepede din cojoace. Lepadand cate unul, in fiecare zi, a rămas fara nici unul si a înghetat, transformandu-se in stana de piatra.

Zilele Babei Dochia si corelatia cu ziua de nastere

Baba se "alege" in functie de ziua de nastere: o varianta ar fi ca este ziua din saptamana in care te-ai nascut, exista mici softuri care iti pot zice ce zi a saptamanii era cand te-ai nascut; iar varianta 2 este cea pe care am retinut-o eu din copilarie si are legatura tot cu ziua de nastere dar cu cifra in sine. Spre exemplificare, eu sunt nascuta pe 26 = 2 + 6 = 8, iar daca este o suma mai mare de 9 se aduna cifrle pana se ajunge la o cifra unitara, de ex. 29 = 2 + 9 = 11 = 1 + 1 = 2. 

Se spune ca asa cum va fi ziua respectiva, asa iti vor fi firea sufletul de-a lungul anului, mai ales ca acele zile sunt cunoscute ca fiind foarte capricioase.

La altii

Republica Moldova - legenda :in prima zi a lunii martie frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat cum intr-o tufa de porumbar de sub zapada rasare un ghiocel. A hotarat sa il ajute si a inceput sa dea zapada la o parte si sa rupa ramurelele spinoase. Iarna vazand acestea s-a infuriat si a chemat gerul si vantul sa distruga floarea. Ghiodelul a inghetat imediat. Primavara a acoperit ghiocelul cu mainile ei si s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. O picatura de sange fierbinte s-a prelins pe floare care s-a incalzit si a reinviat. Astfel primavara a invins iarna si culorile simbolizeaza sangele rosu pe zapada alba.

Macedonia - Aici doar copii poarta martisoare timp de noua zile, dupa care acestea sunt legate de ramurile unui pom iar randunelele vor veni cu hainute noi de paste

Albania - copiii poarta "lidhka" incepand cu 14 martie pana cand apar primele randunici si apoi acesta este agatat de un copac pentru a alunga sipirtele rele

Bulgaria

 Baba Marta - ca si Baba Dochia - personifica primăvara. La sfarşitul lui februarie, bulgarii fac curatenie generala in case, deoarece Baba Marta nu viziteaza decat casele ingrijite. Batranii nu trebuie sa iasa prea devreme din casa, pentru ca Baba Marta doreste sa intalneasca doar fete tinere si femei. In ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cat mai mare. Ei striga : "Baba Marta, eu te incalzesc pe tine azi iar tu sa ma incalzesti pe mine maine!" si se aduna in jurul focului, cu diverse strigaturi iar cand focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie să arda cat mai mult si cat mai sus ca s-o incalzească pe Baba Marta, care personifica si Soarele care poate sa arda fetele oamenilor. Baba Marta este o batrana neputincioasa, aceasta avand mereu la ea un drug de fier in care se sprijina. Bulgarii cred ca temperamentul batranei este foarte instabil: atunci cand Marta zambeste, Soarele straluceste pe cer iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata işi face simtita prezenta. Se crede ca e sanatos cineva tot anul dacă poarta "martenita", zicala de baza fiind: "Daca nu porti Martisor, Baba Marta va aduce spiritele rele in casa ta".

La ei se poarta in general la mana firul alb/rosu , este purtat si de barbati si se atarna de primul copac inflorit care iti iese in cale sau pana cand purtatorul vede o barza sau o randunica. De asemenea, se poate pune sub o piatra si se verifica a doua zi. In functie de ce creatura este in apropierea pietrei e de bine sau de rau pentru noul an: o larva sau un vierme = sanatate si succes ; o furnica = succes dar cu multa munca ; un paianjen = necazuri.

martenitse pozate in septembrie in fata Teatrului National Ivan Vazov din Sofia,  un copac care infloreste in fiecare an foarte devreme

Pe langa firul alb/rosu la bulgari mai exista si cele 2 papusi Pizho si Penda a caror poveste va las sa o aflati din articolul Viajoa - Martenitsa martisorul bulgarilor